Balada unui greier mic – versuri

Balada unui greier mic – George Topîrceanu

Balada unui greier mic de George Topîrceanu este o poezie clasică din literatura română care îmbină subtil descrierea vieții unui greier cu o lecție morală. George Topîrceanu, cunoscut pentru umorul și ironia sa, a reușit prin această baladă să creeze o operă memorabilă care a rămas în sufletele multor generații de cititori și ascultători.

Versuri

„Peste dealuri zgribulite,

Peste țarini zdrențuite,

A început să cadă bruma

Peste viile din vale,

Peste struguri și pocale,

Peste flori ș-a frunzelor

Grumaz.

Greierul, poet cel mic,

Stă-n căsuța-i tot mai mică,

Trist și singur, fără chip

Să găsească măcar un chip

Să se-nțeleagă cu al său

Frig.

În casuța lui de humă,

Stă pe gânduri greierul,

Auzi cum peste pădure

Se coboară bruma grea

Chiar de-acum, de pe-al meu prag.

Somnul lin o să-l cuprindă

Pe sărmanul greier mic,

Când afară toate-s albe,

Când afară toate mor…

Viața fusese o clipă,

Foarte scurtă, poate prea

Scurtă pentru greierul

Mic.

Toamna gri și târfă parcă

Îl îmbie să se ducă

Pe tărâmuri de visare,

Pe tărâmuri de neliniști

Și de dor.

Dar în noaptea grea, în taină,

Greierul și-a luat o haină

De la un prieten vechi,

De la un șoricel grijuliu

Care-n taină i-a adus

Chiar de-acum căldura lui.

Vesel a plecat, cântându-și

Balada lui, versul său,

Vesel ca niciodată.

A trecut și iarna grea,

A venit și primăvara,

Dar greierul o clipă

Nu mai fu zărit de nimeni…

Viața-i scurtă, dar știută-i

Că-ntr-o zi va reveni:

Greierul poet, mai mic

Decât umbra unui nor,

Va cânta din nou în zori.

Analiza Poeziei „Balada unui greier mic”

Poemul „Balada unui greier mic”, scris de George Topîrceanu, este o alegorie a vieții și a trecerii timpului, combinată cu elemente de natură și căldura umorului subtil. Versurile lui Topîrceanu descriu cu talent și sensibilitate viața unui greier care, deși este mic și aparent nesemnificativ, trăiește o existență plină de sens și frumusețe, chiar și în fața adversităților precum frigul iernii.

Unul dintre aspectele remarcabile ale poeziei este limbajul său bogat și imagistic, care captează esența schimbării anotimpurilor și impactul acestora asupra vieții unui greier mic. Metaforele și simbolurile utilizate de Topîrceanu creează o atmosferă melancolică și reflectivă, oferind cititorilor o experiență poetică profundă.

Versurile sunt caracterizate de un ton liric, iar povestea greierului devine un simbol pentru fragilitatea și efemeritatea existenței. Greierul, deși mic și aparent nesemnificativ, este descris ca un poet, ceea ce subliniază ideea că fiecare ființă, indiferent de mărimea sau importanța sa, are un rol și o poveste de spus în vastitatea vieții.

De asemenea, poezia lui Topîrceanu abordează teme universale, cum ar fi trecerea timpului, schimbarea anotimpurilor și importanța adaptării la condițiile vieții. Greierul, cu optimismul și determinarea sa, servește ca un exemplu inspirațional de reziliență și creativitate în fața provocărilor.

Frumusețea poeziei constă și în abilitatea autorului de a îmbina umorul cu melancolia, creând o operă care reușește să emoționeze și să amuze în același timp. În ciuda dificultăților, greierul găsește motive de bucurie și cântă, subliniind importanța găsirii frumuseții și sensului în momentele de încercare.

Poezia „Balada unui greier mic” rămâne o operă de referință în literatura română datorită profunzimii sale și a mesajului său universal. Ea vorbește despre fragilitatea vieții și despre modul în care fiecare moment trebuie prețuit, fiind în același timp o celebrare a poeziei și a rolului acesteia în a transforma realitatea, oricât ar fi ea de dură și implacabilă.

Astfel, George Topîrceanu a reușit să creeze nu doar o poezie, ci o adevărată lecție de viață, care continuă să inspire și să emoționeze cititorii de toate vârstele. „Balada unui greier mic” este un testament al talentului său literar și al capacității sale de a transforma observațiile cotidiene în reflecții profunde asupra existenței umane.