Versuri Andri Popa – versuri

Andri Popa – Adrian Păunescu

Hai, hai cu trăsioara

Andrii Popa fură iară

Hai, hai și dă-i și luptă

Andrii Popa nu e frică

Andrii Popa cel vestit

Umple țara de jandarmi

Și de spaimă că-i tocmit

Și-i plătit pe la cazarmi

Iancu Jianu nu-i uita

Pe haiducii lui de seamă

Pe Andrii Popa-l chema

Și-ntr-o zi îi dă de seamă

Andrii Popa, hai noroc

Gura lumii-i greu s-o-mpaci

Eu te fac acum vornic

Peste taleri și araci

Hai, hai cu trăsioara

Andrii Popa fură iară

Hai, hai și dă-i și luptă

Andrii Popa nu e frică

Andrii Popa umple țara

De jandarmi și de poteri

Îi înșeală și-i îmbată

Și cu mâinile pe piept

Ei încep să creadă-n soarte

Și-ntr-o zi se-ntorc la mame

Cu picioarele-nainte

Și cu pieptu-ntr-o icoană

Andrii Popa, hai noroc

Cu mânuța ta împarte

Toți săracii din popor

Nu mai plâng de foame moarte

Andrii Popa, tu ne-nfrunți

Parcă nu știi de ce-o fi

Toți săracii din Moldova

Grâu și pâine ți-ar plăti

Hai, hai cu trăsioara

Andrii Popa fură iară

Hai, hai și dă-i și luptă

Andrii Popa nu e frică

Analiza și interpretare

„Andri Popa” este una dintre cele mai cunoscute balade populare românești, care a fost reinterpretată de-a lungul timpului de mai mulți artiști, inclusiv de trupa Phoenix. Această baladă relatează povestea lui Andri Popa, un haiduc vestit, cunoscut pentru faptele sale de vitejie și pentru războiul său personal împotriva autorităților asupritoare. Versurile vorbesc despre curajul și îndrăzneala haiducului, dar și despre modul în care acesta devine un simbol al luptei pentru dreptate și libertate.

Un aspect important al acestei opere este caracterul legendar al haiducului Andri Popa, care nu cunoaște frica și este dispus să își riște viața pentru a-i ajuta pe cei săraci și nevoiași. Haiducii sunt personaje centrale ale folclorului românesc, adesea văzuți ca eroi care se opun nedreptății și tiraniei, acționând dintr-un simț profund al dreptății.

Versurile piesei subliniază și ideea de solidaritate comunitară, întrucât Andri Popa este recunoscut și apreciat de oamenii simpli pentru faptele sale de vitejie. El nu doar că luptă împotriva autorităților, dar împărțirea prăzii cu săracii îl face să fie venerat ca un adevărat Robin Hood al României. Această imagine de haiduc care împarte prada cu cei săraci este esențială pentru înțelegerea culturii haiducilor, care nu erau doar niște tâlhari de rând, ci erau văzuți ca eroi populari.

Un alt element de interes în balada „Andri Popa” este stilul său narativ simplu și direct, care reușește să transmită mesajul moral al operei fără a folosi un limbaj complicat sau sofisticat. Repetiția unor fraze și cuvinte la finalul fiecărei strofe, cum ar fi „Hai, hai cu trăsioara” și „Andri Popa nu e frică”, ajută la crearea unui ritm memorabil și la accentuarea temelor centrale ale piesei.

Stilul său muzical distinctiv și mesajul său puternic au făcut ca „Andri Popa” să rămână o piesă îndrăgită, fiind o parte integrantă a identității culturale românești. Piesa este adesea cântată la petreceri și evenimente, fiind un simbol al mândriei naționale și al dorinței de libertate.

De asemenea, „Andri Popa” a fost interpretată și adaptată de-a lungul decadelor, păstrându-și relevanța și popularitatea. Fiecare reinterpretare aduce un suflu nou și o perspectivă diferită asupra haiducului legendar, dar mesajul central rămâne neschimbat – lupta pentru dreptate și libertate este o temă universală care va fi mereu actuală.

În concluzie, „Andri Popa” nu este doar o simplă baladă, ci un simbol al culturii și istoriei românești, care reușește să îmbine elemente de folclor cu teme universale, precum dreptatea, curajul și solidaritatea. Este o operă care merită studiată și înțeleasă nu doar pentru valoarea sa artistică, ci și pentru mesajul său profund și universal.