Imnul Romaniei – versuri

Deșteaptă-te, române – Andrei Mureșanu

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,

La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman,

Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna națiune, ai voștri strănepoți,

Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,

„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Și oarba neunire la Milcov și Carpați!

Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,

Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fiii-și azi mână d-ajutori,

Și blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare,

În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,

Oricare și-ar înjuga la jug de jug străin,

Când patria sau mama, cu inima duioasă,

Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,

La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Interpretarea și semnificația imnului „Deșteaptă-te, române”

Imnul național al României, „Deșteaptă-te, române”, este mai mult decât un simplu cântec patriotic; este un simbol al renașterii naționale și al luptei pentru libertate și unitate. Versurile sale, scrise de Andrei Mureșanu, sunt extrem de puternice și au jucat un rol semnificativ în istoria României, inspirând generații întregi de români să lupte pentru independență și demnitate națională.

În esență, imnul este un apel la conștiința națională, chemând poporul român să se trezească din „somnul cel de moarte” și să-și redobândească poziția demnă în lume. Acest somn simbolizează perioada de opresiune și dominație străină, iar îndemnul de a se trezi reprezintă dorința de a scăpa de această stare și de a lupta pentru libertate și suveranitate.

Un alt aspect important al imnului este referința la „sângele de roman” și la strămoșii glorioși ai României. Aceste referințe sugerează mândria națională și continuitatea istorică, subliniind că românii au o moștenire valoroasă de apărat. Menționarea lui Traian, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare și Iancu de Hunedoara aduce în prim-plan figurile istorice eroice care au luptat pentru integritatea și libertatea teritoriilor românești.

Imnul este, de asemenea, o chemare la unitate și solidaritate națională. Îndemnul de a „da mâna să fim pururea frați” subliniază importanța colaborării și a susținerii reciproce într-o perioadă în care țara era afectată de diviziuni interne și de amenințări externe. Această idee de unitate este esențială, deoarece numai prin cooperare și coeziune națională poate fi asigurată independența și suveranitatea.

Pe lângă apelurile la unitate și trezire națională, imnul conține și un mesaj de sacrificiu și devotament pentru patria mamă. Versurile adresează un avertisment celor care ar putea trăda interesele naționale, subliniind importanța loialității față de țară chiar și în cele mai dificile momente. Acest aspect al imnului este esențial pentru a înțelege spiritul de sacrificiu și devotament care a caracterizat lupta românilor pentru independență.

În concluzie, „Deșteaptă-te, române” este un imn cu un puternic impact emoțional și istoric asupra României și a poporului său. Mesajele de trezire națională, unitate, mândrie istorică și devotament față de patrie au rezonat de-a lungul decadelor și continuă să inspire și astăzi. Este un simbol al identității naționale și al luptei pentru libertate, un apel la conștiința colectivă și la responsabilitatea fiecărui individ față de viitorul țării.