Romania – brand necunoscut
Campania de imagine in Italia a costat 600.000 de euro plus o vizita a premierului Tariceanu la Roma
Summit-ul interguvernamental Italia – Romania, desfasurat ieri la Roma, finalizeaza fulminant campania de imagine initiata de Guvernul roman pentru a imbunatati perceptia italienilor fata de emigrantii romani. In acest context, doua dintre subiectele principale luate in discutie de premierul Calin Popescu Tariceanu si omologul sau italian Silvio Berlusconi au fost tocmai situatia muncitorilor romani si integrarea sociala si profesionala a tiganilor in Italia.
In conferinta de presa comuna, premierul italian le-a mutumit, totusi, romanilor care muncesc in peninsula. Cele doua delegatii s-au intalnit in timp ce, la cateva sute de metri mai departe, se desfasura procesul lui Romulus Mailat, suspectat de uciderea Giovannei Reggiani in toamna lui 2006. Presupusul asasin a creat in peninsula un val de xenofobie, care, exploatat politic a avut ca finalitate promulgarea, in aceasta toamna, a unei legi ce stipuleaza identificarea si amprentarea persoanelor din taberele amplasate la marginea oraselor italiene, cu acordul tacit al autoritatilor locale, acuzate la randul lor ca percep bani negri, de la emigranti.
Salvatorii deficitului Romaniei
Atat in Italia, cat si in Spania dau cu sapa peste doua milioane de romani. Potrivit Bancii Nationale, acestia au trimis anul trecut in Romania sapte miliarde de euro, bani reduc deficitul de cont curent al Romaniei. Ai nostri, in majoritate, s-au adaptat conditiilor Uniunii Europene, adica muncesc, traiesc, platesc impozite si trimit bani la nevasta si copii. Altii, nu chiar atat de multi cum sustin politicienii italieni in campaniile electorale, fie de stanga, fie de dreapta, sunt angajati in activitati asimilate, oarecum pe nedrept, cu brandul Romania: trafic de persoane, prostitutie, cersetorie, talharii, violuri, clonare de cardurilor etc. Din pacate, doar infractiunile romanilor tin prima pagina a ziarelor si a jurnalelor TV din Italia si, din pacate, din intreaga Europa, munca cinstita fiind considerata, ca peste tot in lume, neapetisanta pentru mass-media.
Romanii, mai rai ca marocanii
Pentru a intelege demersul guvernului roman va prezentam o statistica pe anul trecut a infractionalitatii din peninsula: 16% din totalul infractiunilor au fost comise de cetateni romani, urmati de cei marocani, 15,5%. La numarul de detinuti locurile se inverseaza, 2300 de romani sunt dupa gratii in Italia, marocanii fiind pe primul loc cu peste 3300 de detinuti.
Caravana de 450.000 de euro
Campania de promovare a imaginii Romaniei in Italia, intitulata „Piazza di Romania”, a costat o gramada de bani. „Implementarea proiectului a presupus costuri totale de circa 600.000 euro, 450.000 euro fiind alocati de Guvernul Romaniei si Ministerul Turismului, restul sumei fiind acoperita de sponsorizari private”, a precizat Ministerul roman de Externe. Caravana de imagine a Romaniei, dupa ce a trecut prin Torino si Milano, s-a oprit in ultimul weekend la Roma, in Piazza di Popolo, redenumita pe timpul evenimentelor Piazza del Romania. Au batut in butoaie cei de la Sistem, Damian Draghici & Village Jazz au cantat cum au stiut mai bine, iar Doina Levinta si Lucian Broscateanu au prezentat colectii de moda.
Cele mai citite articole
Campanie fara licitatie
Romania a demarat in aceasta toamna o ampla campanie de comunicare „Romani in Europa”, campanie ce isi propune schimbarea perceptiei tarii noastre in Uniunea Europeana. „Romani in Europa” a scos din buzunarul Executivului aproape opt milioane de euro. Campania a fost atribuita fara licitatie companiilor Saatchi&Saatchi si Playteam. Cele doua agentii au fost desemnate prin procedura dialogului competitiv, una dintre modalitatile legale prin care licitatia publica poate fi ocolita. Potrivit Agentiei de Strategii Guvernamentale, in Italia si Spania vor fi realizate doua campanii publicitare distincte care au drept scop imbunatatirea perceptiei romanilor. Problema spinoasa este Italia, unde agentia italiana Playteam a conceput o campanie ca de la italian la italian: bucate romanesti, proiectii multimedia si brosuri pentru comunitati. In Spania, unde imaginea noastra este mai buna, vor fi difuzate pe tv testimoniale cu romani care s-au realizat prin munca in peninsula iberica.
Fiasco-uri precedente
Pentru majoritatea europenilor Romania este un nume necunoscut, de brand ce sa mai vorbim. Sodajele arata ca europenii nu ne percep asa cum am dori sau, mai rau, nu ne percep deloc. Produsul Romania, imaginea tarii adica, ori este necunoscuta, ori este cunoscuta negativ. Pentru a fi vanduta afara, imaginea Romaniei trebuie ambalata si promovata agresiv. Pana in prezent, campaniile de imagine s-au axat pe manastirile din Bucovina, pe sculpturile lui Brancusi si pe figurile unor sportivi. Campioni precum Nadia Comaneci, Ilie Nastase si Gheorghe Hagi au adus mai multa imagine Romaniei decat toate campaniile autoritatilor. Campania de construire a marcii de tara este o intreprindere riscanta, fara consecinte imediate. Actiuni izolate ale agentiilor guvernamentale nu au alt efect decat bifarea unor actiuni si linistirea spiritelor la Bucuresti. Campanii precum Romania – mereu surprinzatoare, Fabulospirit, precum si clipurile turistice cu Dracula de pe Discovery au avut rezultate nule. Rezultatele se regasesc doar in facturile agentiilor de publicitate.
Rom egal Romania
In urma cu doi ani Ministerul de Externe e identificat, in cadrul unor dezbateri, cuvintele – cheie prin care este perceputa Romania in exterior.
Cuvintele – cheie negative legate de imaginea in exterior a tarii noastre identificate de experti MAE au fost: copiii strazii, tiganii si cersetorii. Pe fondul ignorantei dovedite de europeni, la aceste tag-uri se adauga si asocierea nefericita a termenului rom cu Romania. Ministerul de Externe a identificat si cuvintele – cheie pozitive asociate imaginii externe a Romaniei. Este vorba de trei sportivi si un club de fotbal: Ilie Nastase, Nadia Comaneci, Gheorghe Hagi si Steaua. Daca stam sa socotim, cei trei mari sportivi, plus Steaua, au adus tarii noastre un capital de imagine substantial, marunt totusi in raport cu valul de antipatie creat in tarile europene de infractorii romani.
Pretul emigrantului
In Italia muncesc in prezent 1,2 milioane de romani, mai mult sau mai putin legal. Salariile oferite sunt cuprinse intre 700 si 1500 euro/luna, cu o medie de 1100 euro lunar.
Cel mai putin – 650 euro/luna, la care se adauga cazare si masa gratuite. Ospatarii si barmanii primesc intre 700 si 800 de euro/luna, in timp ce asistentele medicale sunt cel mai bine cotate in sistemul sanitar italian, avand un salariu de 1400-1500 euro/luna. Minimum 500 euro/luna castiga in Italia o infirmiera, careia i se asigura masa si cazare, plus alte bonusuri. Tot aici, muncitorii din constructii sunt platiti cu un salariu cuprins intre 900 si 1500 euro/luna, in functie de numarul de ore lucrate. In schimb, pentru posturile de menajera – ingrijire persoane in varsta sau copii – se ofera intre 600-800 euro/luna, plus cazare si trei mese/zi gratuite.
Clisee
Potrivit lui James Grunig, specialist in relatii publice si profesor emerit la Universitatea din Maryland, construirea unui brand de tara pentru Romania este o actiune nerealista si fara consecinte in acest moment.
Potrivit expertului, in prezent, Romania nu are niciun fel de imagine: „Nu se poate spune ca Romania are o problema de imagine, pentru ca in multe tari occidentale Romania nu are nicio imagine, nu este perceputa in niciun fel. Eu oricum nu cred in brandul national”, a afirmat Grunig.
El insusi recunoaste ca nu stia mai nimic despre Romania, inainte de a sosi la Bucuresti si ca in general americanii nu au cunostinte despre tara noastra: „De exemplu, in Statele Unite oamenii nu au nicio idee despre Romania. Poate ca asociaza anumite clisee vizuale cu tara aceasta: Ceausescu vorbind in fata multimii sau orfanii tinuti in conditii inumane. Daca incep sa apara articole despre Romania in Statele Unite, nu stiu cine le va citi. Trebuie sa ai un interes anume legat de aceasta tara. Eu marturisesc ca nu stiam mare lucru despre Romania inainte sa vin aici”, a dezvaluit profesorul.
