Cu ce complicatii de poți confrunta dacă nu tratezi o gingivită?
Gingivita este o afecțiune comună a cavității orale. Aceasta este caracterizată de inflamația și iritația gingiei, ceea ce poate produce sângerări, sensibilitate dentară și dureri gingivale sau dentare. Lăsată netratată, afecțiunea se agravează și produce complicații serioase, cum ar fi infecții, parodontoză și căderea dinților.
O igienă orală optimă ajută la prevenirea gingivitei, în timp ce neglijarea igienei orale crește riscul de a dezvolta această afecțiune. Deși gingivita este ușor de recunoscut, diagnosticul este pus doar de către medicul dentist. Tratamentul gingivitei se realizează, de asemenea, în cabinetul de stomatologie. Iată cum recunoști gingivita și cu ce complicații te poți confrunta dacă nu o tratezi.
Cum recunoști gingivita?
Principalul semn al gingivitei este sângerarea gingiilor, sesizabilă mai ales în timpul periajului dentar sau în timpul curățării spațiilor interdentare cu ața dentară. Acest lucru se întâmplă deoarece gingiile sunt inflamate (umflate) și sensibile. În cazul gingivitei, gingiile pot fi sensibile, dureroase și moi la atingere. Alte semne ale gingivitei sunt:
- Dureri dentare
- Gingii de culoare roșu-închis
- Sensibilitate dentară la alimente prea reci sau prea calde
- Respirație urât mirositoare
- Gingii retrase
Cauzele gingivitei
Gingivita apare din cauza plăcii bacteriene și acumulării de tartru la nivelul dinților, care produc iritarea gingiei. Placa bacteriană reprezintă stratul de bacterii de pe suprafața dinților care se depune rapid și trebuie îndepărtat zilnic prin periaj. Tartrul se formează atunci când placa bacteriană se calcifică și devine vizibilă cu ochiul liber. Tartrul se poate acumula la baza dinților și sub gingii.
Factorii care favorizează apariția gingivitei și altor afecțiuni ale cavității bucale (diverse tipuri de candida orală sau alte infecții) sunt:
- Fumatul și mestecatul tutunului – fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta gingivită decât nefumători.
- Consumul excesiv și frecvent de dulciuri sau alimente bogate în zaharuri rafinate – bacteriile care se găsesc în mod normal în cavitatea orală se hrănesc cu zaharuri, formând placa bacteriană.
- Malnutriția – deficiențele nutriționale, cum ar fi deficitul de vitamina D sau C, pot crește riscul de gingivită. Explicația este dată de faptul că malnutriția este asociată cu un sistem imunitar slăbit.
- Unele medicamente – cele anti-epileptice, tratamentele pentru cancer, unele blocante de calciu și altele.
- Unele afecțiuni cronice – diabetul zaharat, HIV/SIDA, cancerul cresc riscul de gingivită.
- Dezechilibrele hormonale – modificările hormonale care au loc în sarcină, la pubertate, la menopauză sau în timpul ciclului menstrual cresc riscul de gingivită.
Complicațiile gingivitei
Cele mai citite articole
Lăsată netratată, gingivita afectează dinții, țesutul gingival și osos, producând următoarele complicații:
- Boala parodontală – stadiu avansat al gingivitei, caracterizat de inflamație cronică la acest nivel și de retracția gingiilor.
- Pierderea dinților – boala parodontală se poate complica, la rândul său, cu pierderea dinților.
- Abces gingival sau la nivelul mandibulei – infecție la nivelul gingiei sau mandibulei, caracterizată de o colecție de puroi.
- Gingivită ulcero-necrotică – infecție severă a gingiilor, caracterizată de o simptomatologie mai severă (hemoragii, dureri puternice, hipersalivație).
De asemenea, unele cercetări au sugerat existența unei conexiuni între parodontoză și bolile cardiovasculare.
Tratamentul gingivitei
Deși poți utiliza pastă de dinți sau apă de gură pentru gingii sensibile, acest lucru nu va trata gingivita, ci doar va ameliora simptomatologia mai mult sau mai puțin. Tratamentul pentru gingivită este efectuat doar de către medicul dentist, prin procedurile de detartraj și periaj profesional.
Detartrajul presupune îndepărtarea tartrului cu ajutorul instrumentarului stomatologic sau cu un aparat cu ultrasunete. Periajul profesional constă în curățarea dinților cu o periuță dură, electrică și cu o pastă de dinți specială, abrazivă, pentru îndepărtarea completă a plăcii bacteriene.
Medicul îți poate recomanda și un tratament cu o apă de gură pentru gingivită. De asemenea, acesta te va sfătui cu privire la igiena orală. Iată ce măsuri de igienă orală trebuie să adopți:
- Curățarea dinților cu o perie cu peri moi, de două ori pe zi, timp de 2 minute.
- Curățarea dinților cel puțin o dată pe zi cu ață dentară.
- Utilizarea unei paste de dinți pentru gingivită sau pentru gingii sensibile.
- Utilizarea unei ape de gură antiseptice.
Așadar, gingivita nu trebuie lăsată netratată, deoarece poate produce complicații serioase. Mergi la medic o dată la 6 luni pentru o igienizare completă, întrucât aceasta previne apariția gingivitei și altor probleme dentare.
